Apel Colocviu international

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE LITERE DEPARTAMENTUL TRADUCERE, INTERPRETARE ȘI LINGVISTICĂ APLICATĂ

APEL LA COMUNICARE

COLOCVIUL INTERNAȚIONAL
al Colegiului Doctoral Francofon Regional din Europa Centrală și Orientală în Științe Umaniste (CODFREURCOR) ediția a XIV-a

Studii interculturale: abordări tradiționale și inovatoare

30 septembrie – 1 octombrie 2026 Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău

Acest colocviu internațional se înscrie în seria activităților care marchează cea de-a80-a aniversare a Universității de Stat din Moldova și cea de-a 30-a aniversare aDepartamentului Traducere, Interpretare și Lingvistică Aplicată din cadrulFacultății de Litere, Universitatea de Stat din Moldova.

ARGUMENT

În contextul globalizării accelerate, al mobilității academice și al intensificării schimburilorculturale, studiile interculturale ocupă un loc central în reflecția lingvistică, traductologică șidiscursivă contemporană. De la abordările fondatoare ale interculturalității, axate pe comparațiaculturilor și pe competența comunicativă (Edward T. Hall, Dell Hymes), până la perspectiveleactuale, marcate de o polifonie culturală, adică de diverse tipuri culturale de interacțiunidiscursive, de memoria culturală, de medierea culturală, hibridizarea discursurilor și negocierileidentitare (Claire Kramsch, Michael Byram), domeniul cunoaște o diversificare metodologicăsemnificativă.Lingvistica franceză a contribuit decisiv la conceptualizarea relației limbă–cultură prinlucrările lui Georges Mounin, Jean-Claude Beacco, Dominique Maingueneau sau PatrickCharaudeau, care au pus în evidență dimensiunea discursivă și socio-culturală a limbajului. Înspațiul anglo-saxon, cercetările lui Claire Kramsch, Michael Byram, Juliane House sau LawrenceVenuti au deschis noi direcții de analiză privind interculturalitatea în didactica limbilor și întraducere. În plan românesc, contribuțiile lui Irina Mavrodin, Sanda-Maria Ardeleanu,Georgiana I. Badea, Iraida Condrea, Sergiu Pavlicenco, Magda Jeanrenaud, evidențiazăinterferențele dintre fidelitatea culturală și adaptarea discursivă, precum și rolul culturii înprocesele de comunicare și transfer lingvistic.Colocviul își propune să creeze un cadru de dialog între aceste perspective tradiționale șiabordările inovatoare, stimulând reflecția interdisciplinară și schimbul de bune practici.

1. Interculturalitate și discurs

Axa tematică Interculturalitate și discurs își propune să exploreze modul în care sensurile culturale se construiesc, se negociază și se transformă în și prin discurs, în contexte sociale,instituționale și mediatice diverse. Pornind de la premisa că discursul nu este un simplu vehiculneutru al informației, ci o practică socială situată, atelierul se înscrie în linia analizei discursului,care evidențiază inseparabilitatea dintre limbaj, ideologie și cultură.În tradiția viziunilor lui Patrick Charaudeau, discursul este conceput ca rezultat al unui„contract de comunicare” determinat de constrângeri socioculturale, instituționale șisituaționale, ceea ce permite analiza mecanismelor prin care actorii discursivi construiescidentități și legitimează poziții simbolice. Complementar, Dominique Maingueneau subliniazărolul scenografiilor discursive și al ethosului în configurarea sensului, aspecte esențiale pentruînțelegerea relației dintre discurs și alteritate culturală.Din perspectivă anglo-saxonă, cercetările lui Teun A. van Dijk și Norman Faircloughevidențiază dimensiunea critică a analizei discursului, punând accent pe raporturile de putere,pe ideologiile implicite și pe reproducerea sau contestarea inegalităților culturale prin limbaj. Înacest cadru, interculturalitatea este analizată ca spațiu de tensiune între norme, valori șireprezentări divergente.Axa tematică acordă o atenție deosebită discursurilor mediatice și politice, considerate zoneprivilegiate de manifestare a alterității și a stereotipurilor culturale. Așa cum arată Ruth Wodak,discursurile publice participă activ la construcția memoriei colective și a identităților naționale,influențând percepția Celuilalt. De asemenea, contribuțiile lui Claire Kramsch pun în evidențădimensiunea simbolică a limbajului și rolul discursului în negocierea sensului intercultural.Prin abordări teoretice și analize de corpus, atelierul încurajează reflecția critică asupradiscursului ca spațiu de interacțiune interculturală, oferind participanților instrumentemetodologice pentru interpretarea complexității comunicării contemporane.

2. Traducere și mediere culturală

Axa tematică Traducere și mediere culturală este dedicat analizei traducerii ca act complexde negociere între sisteme lingvistice și culturale distincte, în care transferul sensului depășeștenivelul strict lexical sau gramatical. Traducerea este abordată ca practică de mediere culturală,situată la intersecția dintre fidelitatea față de cultura sursă și adaptarea necesară la orizontul deașteptare al receptorului.În tradiția clasică a traductologiei, Georges Mounin sublinia că traducerea este posibilă doarprintr-un compromis între diferențele culturale, iar acest principiu rămâne fundamental înanaliza elementelor cultural marcate. În aceeași linie, Jean-René Ladmiral, Umberto Eco, HenriMeschonnic, Eugen Nida, Peter Newmark a evidențiat rolul culturii în traducere, propunândcategorii precum „cultural words” și strategii de transfer care variază de la împrumut la adaptareculturală. Contribuțiile lui Javier Franco Aixelá privind elementele culturale specifice (culture-specific items) oferă un cadru teoretic relevant pentru descrierea strategiilor de conservare sauneutralizare a alterității culturale.Axa acordă o atenție specială noțiunilor de culturem și realia, analizate ca puncte derezistență în procesul traductiv. În acest sens, cercetările Irinei Mavrodin, Georgianei I. Badea,Iraidei Condrea, Teodorei Cristea, Magdei Jeanrenaud evidențiază tensiunile dintre vizibilitateaculturii sursă și lizibilitatea textului țintă, subliniind rolul traducătorului ca mediator cultural șiinterpret al sensului. De asemenea, perspectiva funcționalistă, reprezentată de Katharina Reiss șiHans J. Vermeer, permite evaluarea strategiilor de traducere în funcție de scopul comunicativ(Skopos) al textului.În plan anglo-saxon, reflecțiile lui Anthony Pym asupra paradigmelor teoretice întraductologie, ale lui Lawrence Venuti asupra vizibilității traducătorului și ale strategiilor dedomesticire și străinizare deschid o dezbatere esențială privind etica traducerii interculturale.Axa propune analize aplicate pe texte literare, instituționale și mediatice, încurajândparticipanții să examineze traducerea ca spațiu de dialog intercultural, în care sensul esteconstant renegociat între limbi, culturi și contexte de receptare.În ceea ce privește analiza traducerii textelor literare, în cadrul acestei axe pot fi abordate,printre altele, noțiunile și conceptele de fidelitate/infidelitate, traductibilitate/intraductibilitate,precum și problema multiplicității traducerilor aceleiași opere literare, având ca fundamentlucrările semnate de: P. Ricœur (Défi et bonheur de la traduction); A. Nouss (Éloge de latrahison; La traduction comme OVNI; La traduction : au seuil); A. Berman (L’âge de latraduction; La retraduction comme espace de la traduction); W. Benjamen (La tâche dutraducteur). Acești autori propun „renunțarea la ideea traducerii perfecte” (Ricœur) șireconcilierea cu ideea că traducătorul trebuie să realizeze o „dublă trădare” (Nouss), pentru aajunge să „facă să răsune în propria limbă ecoul unei opere concepute într-o limbă străină”(Benjamen).

3. Didactica limbilor și competența interculturală

Axa tematică Didactica limbilor și competența interculturală își propune să analizezeintegrarea dimensiunii interculturale în predarea și învățarea limbilor străine, pornind de laideea că achiziția unei limbi presupune nu doar însușirea unui sistem lingvistic, ci și dezvoltareacapacității de a interacționa adecvat cu alteritatea culturală. În acest sens, competențainterculturală este considerată o componentă esențială a competenței de comunicare.Un reper teoretic fundamental îl constituie modelul propus de Michael Byram, caredefinește competența interculturală printr-un ansamblu de savoirs (cunoștințe, atitudini,abilități de interpretare și relaționare, competență critică), evidențiind rolul educației lingvisticeîn formarea cetățeanului intercultural. Această perspectivă este completată de lucrările luiClaire Kramsch, care subliniază dimensiunea simbolică a limbajului și conceptul de „thirdplace”, spațiu de negociere a sensului între cultura sursă și cea țintă.În tradiția franceză, contribuțiile lui Jean-Claude Beacco și Daniel Coste au avut un impactmajor asupra politicilor lingvistice europene și asupra elaborării Cadrului european comun dereferință pentru limbi (CECRL), document care recunoaște explicit importanța dimensiuniiplurilingve și interculturale în educația lingvistică. Jean-Claude Beacco accentuează necesitateaunei didactici reflexive, care să valorifice diversitatea culturală ca resursă pedagogică, nu caobstacol.Axa abordează, de asemenea, problematica evaluării competenței interculturale, subliniatăde cercetările Geneviève Zarate, care insistă asupra dezvoltării unei conștiințe critice față depropriile reprezentări culturale. În plan românesc, studiile Rodicăi Zafiu pun în evidență roluldiscursului și al contextului cultural în procesul didactic.Prin studii de caz, analize de manuale și propuneri didactice inovatoare, atelierul oferăparticipanților instrumente teoretice și practice pentru integrarea coerentă a competențeiinterculturale în predarea limbilor străine, în acord cu exigențele educației contemporane.

4. Abordări inovatoare în studiile interculturale

Axa tematică Abordări inovatoare în studiile interculturale își propune să explorezedirecțiile emergente ale cercetării interculturale, generate de transformările tehnologice, dedigitalizarea comunicării și de reconfigurarea practicilor discursive contemporane.Interculturalitatea nu mai este analizată exclusiv în cadrele tradiționale ale contactului directdintre culturi naționale, ci ca un proces dinamic, multimodal și mediat de tehnologii.Un punct de plecare teoretic îl constituie perspectiva lui Claire Kramsch, care evidențiazăcaracterul simbolic și contextual al limbajului în mediile digitale, unde sensul este negociat printexte, imagini și practici semiotice multiple. În același timp, Gunther Kress și Theo vanLeeuwen, prin teoria multimodalității, oferă instrumente esențiale pentru analiza comunicăriiinterculturale în contexte în care discursul verbal interacționează cu elemente vizuale, sonore șispațiale.Axa acordă o atenție specială impactului inteligenței artificiale asupra medieriiinterculturale, în special în domeniul traducerii automate și al comunicării asistate de algoritmi.În acest sens, reflecțiile lui Anthony Pym subliniază rolul tot mai important al competențeiinterculturale a traducătorului în gestionarea tehnologiilor lingvistice, precum și necesitateaunei etici a medierii digitale. De asemenea, cercetările lui Juliane House evidențiază limiteleechivalenței funcționale în contexte automatizate, unde nuanțele culturale sunt adeseaneutralizate.Din perspectiva studiilor culturale, lucrările lui Homi K. Bhabha privind hibridizarea și„third space” (spațiu intermediar) oferă un cadru teoretic relevant pentru înțelegereaidentităților fluide și a noilor forme de interculturalitate generate de mobilitatea globală și demediile online. În plan metodologic, utilizarea corpusurilor digitale și a analizelor asistate decalculator, inspirate de cercetările lui Tony McEnery, deschide noi posibilități pentruinvestigarea discursurilor interculturale la scară largă.Prin abordări interdisciplinare și studii de caz inovatoare, atelierul încurajează reflecțiacritică asupra noilor forme de comunicare interculturală și asupra modului în care tehnologiaredefinește relația dintre limbaj, cultură și sens în societatea contemporană.

5. Literatură și interculturalitate

Axa tematică Literatură și interculturalitate își propune să exploreze literatura ca spațiuprivilegiat al întâlnirii dintre culturi, limbi și sisteme de valori diferite. Literatura este abordatănu doar ca expresie estetică, ci și ca formă de ritual al comunicării literare realizate prinmedierea culturală, în care alteritatea este reprezentată, negociată și reinterpretată prin discursnarativ, poetic sau dramatic.Pornind de la ideea formulată de Wolfgang Iser și Hans Robert Jauss, conform căreia sensuloperei literare se construiește în interacțiunea dintre text și orizontul de așteptare al cititorului,atelierul analizează modul în care textele literare facilitează dialogul intercultural și provoacăcititorul să își reevalueze propriile repere culturale. În acest cadru, conceptele de identitate,alteritate, memorie culturală și hibridizare ocupă un loc central.Axa valorifică, de asemenea, contribuțiile studiilor postcoloniale, în special lucrările luiEdward Said și Homi K. Bhabha, care evidențiază mecanismele de reprezentare a Celuilalt șiprocesele de negociere a identității în contexte culturale marcate de contact și conflict.Literatura este astfel analizată ca „third space”, în care granițele culturale sunt problematizate șireconfigurate.O atenție specială este acordată literaturii traduse și circulației textelor între diferite sistemeliterare, în spiritul teoriei polisistemelor formulate de Itamar Even-Zohar. Din aceastăperspectivă, traducerea literară devine un instrument esențial al interculturalității, contribuindla transferul de forme, teme și valori culturale.Prin analize comparative, studii de caz și reflecții teoretice, atelierul încurajeazăinterpretarea literaturii ca loc de intersecție între culturi, evidențiind rolul său formativ îndezvoltarea sensibilității interculturale și a competenței critice a cititorului contemporan.

ORGANIZAREA COMUNICĂRILOR

• Comunicări individuale (20 minute + 10 minute de dezbatere/întrebări)
• Conferințe plenare (45 minute + 15 minute dezbateri)

MODALITĂȚI DE TRIMITERE A PROPUNERILOR

Propunerile comunicărilor vor include următoarele:
– Numele, prenumele, afilierea participantului;
– Titlul comunicării;
– 5-7 cuvinte-cheie
– Rezumatul comunicării max. 400 cuvinte însoțit de o scurtă bibliografie (5-10 titluri relevante)
– Biobibliografie (100-200 cuvinte)

Rezumatele și propunerile de comunicare vor fi transmise la adresa angela.gradinaru@usm.md până la 10 august 2026

Limbile de comunicare: româna, franceza, engleza, spaniola, italiana, germana, rusa.

PUBLICAREA ARTICOLELOR

Articolele vor fi publicate în revista CODFREURCOR Études interdisciplinaires en sciences humaines (EISH), editura Universității de Stat Ilia, Tbilisi, Georgia

CALENDAR

• Difuzarea primului apel la comunicări: 1 februarie 2026
• Difuzarea celui de-al doilea apel la comunicări: 1 iunie 2026
• Data limită pentru trimiterea fișei de participare: 10 august 2026
• Notificarea participanților: 15 august 2026
• Difuzarea programului Colocviului – 20 septembrie 2026
• Colocviul internațional: 30 septembrie – 1 septembrie 2026
• Trimiterea textului integral al comunicării: 30 noiembrie 2026

Cheltuielile pentru transport, masă și cazare vor fi suportate de participanți.
Mai multe informații despre eveniment vor fi afișate pe pagina web a colocviului.

Bibliografie:

1. Ardeleanu, Sanda-Maria, Dynamique de la langue et Imaginaire Linguistique, Iaşi, Casa editorială Demiurg, 2000, 146 p.
2. Ardeleanu, Sanda-Maria, De l’imaginaire linguistique à la dynamique des discours. Fragments d’une réflexion sur la langue, Germany, Éditions Universitaires Européennes, Düsseldorf, 2015, 124 p.
3. Ardeleanu, Sanda-Maria, Repere în dinamica studiilor pe text. De la o Gramatică Narativă (GN) către un model de Investigație textuală (IT), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995, 120 p.
4. Ardeleanu, Sanda-Maria, Coroi, Ioana-Crina, 2002, Analyse du discours – éléments de théorie et pratique sur la discursivité, Editura Universității Suceava, 2002, 195p.
5. Ardeleanu, Sanda-Maria, Imaginaire linguistique francophone, Iași, Casa editorială „Demiurg”, 2006.
6. Ardeleanu, Sanda-Maria, Perspectives discursives : concepts et corpus, Iași, Casa editorială “Demiurg”, Iaşi, 267 p.
7. Ardeleanu, Sanda-Maria, (coord.), Discours et images, Casa editorială “Demiurg”, Iaşi, 2009, 230 p.
8. Badea I. Georgiana, Despre traducerea culturemelor. După douăzeci de ani, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2022, 158 p.
9. Ballard, M., Téléologie de la traduction universitaire. In: Meta, 2005, nr. 50, pp. 49-59.
10. Ballard, M., Numele proprii în traducere. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2011.
11. Bell, R. T. Teoria şi practica traducerii, Iaşi, 2000.
12. Beacco, Jean-Claude, Les dimensions culturelles des enseignements de langue, 2000, Paris, Hachette, 192 p.
13. Byram, Michael, Teaching and Assessing Intercultural Communicative Competence, 2021, Multilingual Matters, 177 p.
14. Charaudeau, Patrick, Le discours d’information médiatique : La construction du miroir social, 1997, Institut national de l’audiovisuel, 286 p.
15. Charaudeau, Patrick. Les médias et l’information : l’impossible transparence du discours. 2nd éd. rev. et augm. Brussels, Editions De Boeck, Paris, Institut national de l’audiovisuel, 2011, 255 p.
16. Cordonnier, Jean-Louis, Traduction et culture, Didier, 1992, 240 p.
17. Condrea, Irina, Traducerea din perspectivă semiotică, Chișinău, Cartdidact, 2006, 266 p.
18. Cristea, Teodora, Structures signifiantes et relations sémantiques en français contemporain. Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2001.
19. Cristea, Teodora, Stratégies de la traduction, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 1988.
20. Durand, Gilbert, L’imagination symbolique, Paris, Presses universitaires de France, 1964/2008
21. Eco, Umberto, Dire presque la même chose. Expériences de traduction, Paris, Bernard Grasset, 2003.
22. Fairclough, Norman, Critical discourse analysis: the critical study of language, London and New York, Longman, 1995, 268 p.
23. Gile, D., La traduction – la comprendre, l’apprendre, Paris : Presses Universitaires de France, 2005.
24. Gile, D. La recherche traductologique: méthodes ou approche? In TTR : traduction, terminologie, rédaction, 2011, vol. 24, nr. 2, p. 41-64.
25. Hall, Stuart, Identité et cultures 2. Politiques des différences. Editions Amsterdam, 2019, 394 p.
26. Homi K. Bhabha, The Location of Culture, Psychology Press, 2004, 408 p.
27. House, Juliane, Translation: The Basics, Taylor & Francis, 2023, 260 p.
28. House, Juliane, Translation: A Multidisciplinary Approach, Basingstoke, Palgrave Macmillan, 2014, 290 p.
29. Jauss, Hans Robert, Pour une esthétique de la réception, Gallimard, 1990, 336 p.
30. Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Iași, Polirom, 2006, 392 p.
31. Kerbrat-Orecchioni, Catherine, Le discours en interaction, Paris, Armand Colin, 2005.
32. Kramsch, Claire, Language and Culture, Oxford, Oxford University Press, 1998, 125 p.
33. Kübler, N. Traduction pragmatique, linguistique de corpus, traducteur : un ménage à trois explosifs ? Tralogy II, 2013.
34. Ladmiral, Jean-René, Traduire : théorèmes pour la traduction, Paris, Gallimard, 1994, 273 p.
35. Lederer, M., La traduction aujourd’hui. Le modèle interprétatif, Paris : Hachette, 1994.
36. Lederer M., et Seleskovitch, D., Interpréter pour traduire, 4ème édition revue et corrigée, Paris : Didier Erudition, 2001.
37. L’expérience de traduire, sous la direction de Mohammed Jadir et Jean-René Ladmiral, Paris, Honoré champion, 2015.
38. Loock, R., La traductologie de corpus, Presses Universitaires du Septentrion, 2024.
39. Lungu-Badea, Georgiana, Teoria culturemelor, teoria traducerii, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2004, 288 p.
40. Lungu-Badea, Georgiana, Qu’est-ce que le cultureme? L’influence de la culture source sur l’intentiondu traducteur. In Limbă, cultură şi civilizație la începutul mileniului al treilea, Bucureşti, Editura Politehnica Press, vol. 2, 2007, p. 464-470
41. Lungu-Badea, Georgiana, Remarques sur le concept de culturème. In Translationes. Traduire les culturèmes, no 1, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2009, p. 15-78.
42. Lungu-Badea, Georgiana, Tendințe în cercetarea traductologică, Editura Universității de Vest, Timişoara, 2005.
43. Lungu-Badea, Georgiana, De la méthode en traduction et en traductologie, Editura Eurostampa, Timișoara, 2013.
44. Maingueneau, Dominique, Discours et analyse du discours : une introduction, 2021, Paris, ArmandColin.
45. Maingueneau, Dominique, Analyse du discours et littérature : problèmes épistémologiques et institutionnels. In Argumentation et Analyse du Discours, 2008, (1).
46. https://doi.org/10.4000/aad.351
47. Maingueneau, Dominique, Pertinence de la notion de formation discursive en analyse de discours. In Langage et société, n° 135(1),2011, p. 87‐99.
48. Maingueneau, Dominique, Analyser les textes de communication, 2016, Paris, Armand Colin. https://doi.org/10.3917/arco.maing.2016.01
49. Mavrodin, Irina, Despre traducere. Literal și în toate sensurile, 2006, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 180 p.
50. Meschonnic, Henri, Poétique du traduire, Paris,Verdier, 1999. 480 p.
51. Mounin, Georges, Les problèmes théoriques de la traduction, Paris, Gallimard, 1976, 308 p.
52. Mounin, Georges, Les Belles Infidèles, Paris, 1955.
53. Mounin, Georges, Linguistique et traduction, Bruxelles, 1976.
54. Ost, François, Traduire. Défense et illustration du multilinguisme, Librairie Arthème Fayard, 2009, 321 p.
55. Pergnier, Maurice, Les fondements sociolinguistiques de la traduction, Paris, Les Belles Lettres, 2017.
56. Pym, Anthony, The Moving Text: Localization, Translation, and Distribution, John Benjamins Publishing, 2004, 220 p.
57. Reiss, Katharina, Translation Criticism, the Potentials and Limitations: Categories and Criteria for Translation Quality Assessment, St. Jerome Pub., 2000, 127 p.
58. Ricoeur, Paul, Sur la traduction, Paris, Les Belles Lettres, 2016.
59. Ricœur, Paul, Soi-même comme un autre, Paris, Éditions du Seuil, 1990, 426 p.
60. Newmark, Peter, A Textbook of Translation, London, Prentice Hall, 1988, 292 p.
61. Nida, Eugen A., Toward a Science of Translating, Leiden, E.J. Brill, 1964, 331 p.
62. Nida, Eugen A., Taber, C. R. The Theory and Practice of Translation, Leiden, E.J. Brill, 1969, 220 p.
63. Tatilon, Claude, Traduire. Pour une pédagogie de la traduction, Toronto, 1986.
64. Teun A. van Dijk, Text and Context: Explorations in the Semantics and Pragmatics of Discourse, Addison-Wesley Longman, 1977.
65. Teun A. van Dijk, Discourse and context. A Sociocognitive Approach, Cambridge University Press, 2008.
66. Tony McEnery, Richard Xiao, Yukio Tono, Corpus-based Language Studies: An Advanced Resource Book, Taylor & Francis, 2006, 386 p.
67. Toury, Gideon, Descriptive Translation Studies and Beyond, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, 1995, 311 p.
68. Van Hoof H., Histoire de la traduction en Occident, France, Grande-Bretagne, Allemagne, Russie, Pays-Bas. Paris-Louvain-la-Neuve, Duculot, 1991.
69. Venuti, Lawrence, The Translator’s Invisibility: A History of Translation, Routledge, 2008, 319 p.
70. Venuti, Lawrence, Translation Studies Reader, Taylor and Francis, 2012, 550 p.
71. Vermeer, Hans J., A Skopos Theory of Translation, Textcontext, 1996, 136 p.
72. Wodak, Ruth, The discursive construction of national identity, Edinburgh University Press, 2009, 269 p.